| Salarizare | 1933
Noi ocupații profesionale
bloggeri, vloggeri, influenceri
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor moderne și a extinderii digitalizării, multe persoane au identificat rapid noile oportunități de realizare a veniturilor, devenind bloggeri, vloggeri, influenceri. În perioada pe care o traversăm aceste activități au luat o amploare semnificativă. Pe când unii din noi am fost “forțați” să ne adaptam noilor situații ale lucrului de acasă, fiindu-ne greu sa acceptam condițiile noii vieți profesionale, alții au exploatat la maxim noile oportunități oferite de tehnologie, realizând venituri consistente din prezența pe rețelele de socializare.
În acest context nici statul nu putea să rămână mai prejos. Când vorbim de noi surse de venit vorbim și de posibilitatea creșterii bazei impozabile. Prin urmare autoritățile s-au gândit să ne vină în ajutor cu un ghid publicat pe site-ul ANAF privind tratamentul fiscal al veniturilor obținute de persoanele fizice din postări realizate pe diferite rețele de socializare.
Este foarte important de știut cine are obligația de a declara aceste venituri și cine trebuie să plătească taxele aferente, deoarece în funcție de forma de organizare pe care un vlogger/blogger/influencer alege să o aibă, diferă și modul de declarare și taxele datorate.
Ghidul ANAF privind veniturile realizate
pe rețelele de socializare
Să vedem în primul rând ce informații cuprinde ghidul ANAF.
Veniturile obținute de persoanele fizice din postări realizate pe diferite rețele de socializare reprezintă venituri impozabile. Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remunerație financiară), cât și cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc. a se vedea Art. 10 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal).
În situația în care activitatea se desfășoară cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu și urmărind obținerea de venituri și sunt întrunite criteriile unei activități independente, veniturilor obținute de persoanele fizice din postările realizate pe diferite rețele de socializare și care fac astfel reclamă pentru diverse companii/brand-uri le sunt aplicabile prevederile Cap. II „Venituri din activități independente” din Titlul IV - ”Impozitul pe venit” din Codul fiscal.
Exercitarea unei activități independente presupune îndeplinirea a cel puțin 4 din criteriile prevăzute de Codul fiscal 2, respectiv:
- Persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;
- Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
- Riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
- Activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
- Activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
- Persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
- Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.
Obligația înregistrării
Persoanele fizice care desfășoară în mod independent, cu caracter de continuitate, activități de producție, comerț și prestări de servicii în România au obligația de a se înregistrata și autoriza, în condițiile O.U.G. nr.44/20083, și pot desfășura activitățile în calitate de persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau membri ai unei întreprinderi familiale.
Impozitarea veniturilor
Veniturile obținute din activități independente desfășurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate. În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente, venitul net anual se determină fie pe baza normelor de venit de la locul desfășurării activității, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Persoanele care determină venitul net anual pe baza normelor de venit au obligația stabilirii impozitului anual datorat prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit ajustate, impozitul fiind final. Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul determinării venitului în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul se determină de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat considerat venit impozabil, iar plata se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Alte impozite datorate
În plus, în afară de ceea ce se menționează în ghidul ANAF, amintim că în cazul formei de organizare PFA se datorează și contribuții sociale CAS (25%) și CASS (10%), dacă veniturile depășesc plafonul a 12 salarii minime pe economie, acest plafon constituind si baza de calcul a contribuțiilor sociale.
Când avem și când nu avem obligația
înregistrării juridice și fiscale?
De asemenea, în situația în care activitatea nu se desfășoară cu regularitate, persoana care obține astfel de venituri nu este obligată să se înregistreze juridic și fiscal, plătitorului de venit, persoană juridică română, revenindu-i obligația de a declara și plăti către stat impozitul pe venit. Dacă aceste venituri sunt însă obținute din străinătate, apare obligația de a declara aceste venituri prin Declarația Unică. Termenul de depunere a declarației este de până la data de 25 mai a anului următor celui în care a fost realizat venitul. În ambele cazuri, impozitul datorat este de 10% și se datorează contribuția de sănătate dacă venitul anual, în care s-au inclus și alte venituri personale, depășește 12 salarii minime pe economie, acest plafon constituind baza de calcul a contribuției. Contribuția de asigurări sociale (25%) nu se datorează în acest caz.
Organizarea de tip SRL
Persoanele care obțin astfel de venituri pot alege și alte forme de organizare în afară de cea de cea de activitate independentă.
Spre exemplu pot opta pentru organizarea sub forma de SRL. În acest caz, mai mult ca sigur, vor urma regimul de impozitare al microîntreprinderii, caz în care vor plăti 3% (cazul microîntreprinderilor fără salariați) sau 1% (cazul celor cu cel puțin un salariat cu normă întreagă) la veniturile realizate. Desigur, nu trebuie să uităm că în cazul acestei forme de organizare nu dispunem de bani imediat și va trebui să ridicăm dividende pentru care impozitul este de 5%. Dacă nivelul dividendelor depășește pragul celor 12 salarii minime pe economie, se datorează bineînțeles și contribuția la sănătate la nivelul acestui prag.
În cazul microîntreprinderii vor fi obligații declarative trimestriale ale impozitului, dar și a taxelor salariale dacă societatea are angajați. Persoana fizică care ridică dividende ce depășesc 12 salarii minime pe economie, singure sau împreună cu alte venituri personale obținute în același an, are obligația de a depune Declarația Unică cu scopul de a declara și plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Când veniturile sunt considerate ca fiind
drepturi de autor?
În anumite cazuri, veniturile din activitățile de creație on-line pot fi considerate venituri din drepturi de autor. Contractul de drepturi de autor se încheie si se supune regulilor stabilite prin Legea 8/1996. Contractul privind drepturile de proprietate intelectuală se înregistrează la ANAF numai prima data când se obțin astfel de drepturi, prin completarea declarației 020. Declarația 020 - se completează si se depune de către persoanele fizice romane si străine, care dețin cod numeric personal, altele decât persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercita profesii libere, în termen de 30 de zile de la data obținerii primului venit precum și in termen de 15 zile de la data modificării ulterioare a datelor declarate inițial.
Veniturile din drepturi de autor se impun prin reținere la sursă de către plătitorii de venit care au obligația de a conduce evidență contabilă conform legii, impozitul fiind impozit final. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net (venit brut – cheltuiala forfetară de 40%) și se reține la sursă, de către plătitori la momentul plății veniturilor (baza legala: art. 72 alin. (2) din Codul fiscal). Plătitorul de venituri declară impozitul prin formularul 112 Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit si evidența nominală a persoanelor asigurate și îl plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Dacă veniturile nete din drepturile de proprietate intelectuală depășesc pragul a 12 salarii minime pe economie, intervine și obligația de a se reține contribuția de asigurări sociale (25 %) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (10%) la nivelul pragului celor 12 salarii minime pe economie. Aceste contribuții se declară în aceeași declarație 112.
Pot fi și situații în care aceste venituri să fie realizate de la mai mulți plătitori, însă de la nici unul din ei să nu se realizeze în cursul unui an venituri care să depășească 12 salarii minime pe economie, dar acest prag să fie depășit prin cumularea veniturilor de la toți plătitorii. În acest caz intervin obligații declarative pentru ambele părți contractuale. Plătitorii de venit vor reține, declara și plăti impozitul de 10%, iar beneficiarul va plăti și va declara contribuțiile sociale prin Declarația unică.
În cazul în care plătitorii de drepturi de proprietate intelectuală nu sunt persoane obligate să conducă evidență contabilă sau în cazul în care persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală optează pentru taxarea acestor venituri în sistem real, impozitele si taxele de asigurări sociale, vor fi declarate prin Declarația unică, urmând regulile impozitării persoanelor fizice independente.
Important de reținut este faptul că persoana fizică:
- Nu datorează contribuții sociale pentru veniturile din drepturi de autor dacă:
- realizează venituri din pensii
- realizează venituri din salarii
- veniturile sunt sub plafonul de 12 salarii minime pe țară
- Nu datorează impozit dacă este persoană cu handicap grav sau accentuat.
Având în vedere cele expuse, persoanele fizice care obțin venituri din activități pe platformele on-line, fie că sunt în bani sau în natură, ar trebui să se intereseze asupra obligațiilor fiscale pe care le au și să fie riguroși în ceea ce privește declararea și plata acestora, pentru a evita neplăcerile ce pot apărea în urma controalelor fiscale.
