| Salarizare | 1549
Conform prevederilor actuale din Codului Muncii, art. 119 alin (1) „Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă definit potrivit art. 161 evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru.”
Locul de munca este definit la art. 161 ca fiind „locul în care salariatul îşi desfăşoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentanţe, agenţii sau puncte de lucru care aparţin acestuia.”
Angajatorii care nu respectă prevederile privind pontajul orelor de muncă efectuate de către salariat (de la începutul până la sfârșitul programului de lucru) riscă amenzi între 1500 și 3000 de lei, conform art. 260 alin. (1) lit.m) din Codul Muncii.
In data de 14 mai 2019 Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la obligația angajatorilor de a ține o evidență a tuturor orelor lucrate de angajați, în baza dreptului Uniunii Europene. În esență, problema a vizat orele concrete cu privire la care trebuie ținută o evidență: doar cele lucrate suplimentar sau și cele lucrate în mod obișnuit.
În cauza C-55/18 Federación de Servicios de Comisiones Obreras (CCOO)/Deutsche Bank SAE, CJUE a fost sesizată cu o întrebare preliminară referitoare la evidența orelor de muncă, ținute de către angajator. În esență, trebuia să decidă dacă este suficientă ținerea unei evidențe a orelor de muncă lucrate suplimentar sau era necesară o evidență mai extinsă, care să includă atât orele de muncă lucrate în mod obișnuit, cât și cele suplimentare.
Curtea a reținut că este obligatorie o „măsurare a duratei timpului de lucru zilnic efectuat de fiecare lucrător”. Astfel, angajatorii trebuie să înregistreze toate orele lucrate de angajații lor.
Motivul existent in spatele unui asemenea raționament oferit de Curte fost acela ca, pentru a fi „efectivă” protecția oferită angajaților în ceea ce privește „limitarea duratei săptămânale de lucru și respectarea dreptului la perioade minime de repaus zilnic și săptămânal”, este necesară o evidență completă a orelor de lucru.
În ipoteza în care salariaţiilor nu le sunt respectate drepturile, evidența completă a orelor de lucru, le-ar facilita posibilitatea probării mai ușor a acestui aspect. CJUE argumentează că un sistem limitativ legat de evidenta orelor de lucru ar face imposibila respectarea drepturilor salariaţilor.
Astfel, decizia CJUE consacră ceea ce exista deja în sistemul juridic național. Noutatea constă în aceea că, spre deosebire de ceea ce apare expres în Codul muncii, Curtea a mai reținut și faptul că salariații ar trebui să aibă acces la evidențele privind orele lucrate.
Astfel, având în vedere contextul în care a fost dată hotărârea și anume acela al protecţiei salariatului, considerat parte vulnerabilă în cadrul raportului de muncă, s-ar putea ca, pe lângă ceea ce se prevede deja în Codul muncii în prezent, să fie nevoie și de oferirea posibilității angajaților să poată accesa ei înșiși evidențele cu privire la orele de muncă lucrate.
Pentru a veni în întâmpinarea acestei cerințe recomandăm aplicația Nexus Pontaje Online dezvoltată de Nexus Media SRL.